Criza apei în Bangladesh
În câmpurile uscate din nord-vestul Bangladeshului, fermierii din regiunea Barind observă cum bazele vieții rurale dispar treptat. De-a lungul decadelor, apele subterane au transformat Barind – una dintre cele mai aride regiuni ale țării – într-o zonă agricolă productivă. Puțurile adânci au permis fermierilor să cultive orez, grâu, porumb și legume pe tot parcursul anului. Însă, acum, acviferii care au susținut această transformare se prăbușesc sub presiunea schimbărilor climatice, precipitațiilor imprevizibile și extragerii intensive.
Stresul hidric în regiune
Studii recente arată că peste 82% din regiune se află deja sub stres hidric sever. Ataur Rahman, un fermier de 48 de ani, afirmă: „Trebuie să plasăm țevi mai adânc decât înainte, iar chiar și așa, nu mai obținem apă ca înainte.” În întreaga Barind, sentimentul de frică crește pe măsură ce irigația devine mai costisitoare, mai puțin fiabilă și tot mai contestată. În unele sate, puțurile barely oferă apă potabilă suficientă în timpul sezonului uscat.
Intervenția guvernamentală
Criza a atins un punct de cotitură anul trecut, când guvernul din Bangladesh a interzis extragerea apei subterane pentru irigație în aproape 5.000 de sate din districtele Rajshahi, Naogaon, Chapainawabganj și Natore, declarându-le „zone stresate de apă” pentru următorul deceniu. Conform ordonanței, apa subterană poate fi utilizată doar pentru consumul uman, iar irigația și extragerea industrială sunt interzise. Multe ferme au fost afectate, iar mulți fermieri s-au împrumutat înainte de restricții pentru semințe, îngrășăminte și pregătirea terenului.
Alternativa la criza apei
În ianuarie, guvernul a ridicat în tăcere interdicția pentru doi ani, dar mulți se tem că această amânare este prea scurtă pentru o criză deja acutizată. Mohammad Shamsudduha, profesor la University College London, subliniază: „Implementarea interdicțiilor fără alternative viabile riscă să provoace o criză umanitară și economică serioasă în comunitățile rurale.”
Condiții de cultivare dificile
Regiunea Barind a fost întotdeauna afectată de condiții dificile de cultivare, cu precipitații rare și imprevizibile. Din anii 1980, Autoritatea de Dezvoltare Multifuncțională Barind (BMDA) a instalat aproximativ 18.000 de puțuri adânci, care au ajutat la extinderea irigației și la remodelarea producției agricole. Acest sistem a crescut semnificativ recoltele, dar a intensificat dependența de apa subterană, mai ales pentru cultivarea orezului boro, o varietate de orez cu randament ridicat.
Impactul asupra comunității
Pentru fermieri precum Rahman, contradicția este imposibil de evitat. Fără irigație, recoltele eșuează, dar extragerea continuă amenință viitorul agriculturii. „Ne pare rău că extragem apă așa,” spune el. „Dar ce opțiune avem? Fără irigație nu putem cultiva, iar fără cultivare nu putem supraviețui.” Rahman își îngrijorează viitorul fiului său, încurajându-l să dezvolte abilități în domeniul tehnologiei pentru a putea avea opțiuni în afara agriculturii.
Încercările femeilor din Barind
Pentru femeile din Barind, criza apei a intensificat o povară deja grea. Sreemoti Shobdorani, o fermieră de 40 de ani, își începe ziua înainte de răsărit și lucrează până târziu, alternând între câmp și casă, plantând răsaduri de orez, îngrijind animalele și crescând copiii.
Concluzie
Criza apei din Bangladesh amenință nu doar agricultura, ci și viitorul comunităților rurale, generând temeri legate de securitatea alimentară și bunăstarea economică a fermierilor.
