Summit european cu liderii din Balcanii de Vest
Liderii europeni vor căuta să demonstreze celor șase țări din Balcanii de Vest că au o șansă reală de a adera la UE într-o zi, în ciuda divergențelor privind modul de gestionare a extinderii blocului de 27 de membri. Emmanuel Macron, Friedrich Merz, Giorgia Meloni și Ursula von der Leyen se numără printre cei peste 30 de lideri care se așteaptă să se reunească vineri în stațiunea montenegrină Tivat pentru discuții.
Integrarea în piața unică a UE
Summitul se va concentra pe integrarea celor șase țări din Balcanii de Vest – printre care se numără Muntenegru și Albania – mai profund în piața unică a UE, pregătind astfel calea pentru aderarea lor. António Costa, președintele Consiliului European, a declarat că angajamentul Uniunii Europene față de Balcanii de Vest este real, la fel ca și oportunitatea de extindere, subliniind importanța geostrategică a acestei extinderi pentru Europa, în contextul influenței Rusiei și Chinei în regiune.
Contextul geopolitic
Summitul are loc după ce noul guvern al Ungariei a renunțat la veto-ul său asupra avansării Ucrainei în negocierile cu UE, un pas considerat un moment de referință de către analiști. Decizia permite Ucrainei și Moldovei să deschidă mai târziu în această lună negocierile pe primele capitole ale legislației europene, dedicate statului de drept și standardelor democratice.
Progresele țărilor din Balcani
Muntenegru este cel mai avansat în drumul său spre aderare, cu speranța de a deveni al 28-lea stat membru al UE până în 2028. Albania este văzută ca următoarea țară care ar putea adera, deși unele guverne europene au îndoieli cu privire la progresele sale în combaterea crimei organizate. În schimb, speranțele Macedoniei de Nord, Kosovo și Bosniei și Herțegovina sunt afectate de dispute politice interne și externe. Serbia, sub conducerea președintelui autocrat Aleksandar Vučić, este percepută ca îndepărtându-se de UE, având în vedere represiunea protestelor anti-guvernamentale și refuzul de a se alinia sancțiunilor europene împotriva Rusiei.
Noua dinamică a extinderii UE
Faruk Bašić, cercetător la Institutul pentru Geopolitică din Bruxelles, a afirmat că regiunea nu mai este periferică pentru UE, ci reprezintă o prioritate strategică. Războiul din Ucraina a schimbat radical percepția asupra extinderii europene. Candidatura Ucrainei, acordată în doar patru luni în 2022, a demonstrat o urgență geopolitică reală, care nu a mai fost întâlnită anterior.
Divergențele în cadrul UE
Liderii europeni sunt în dezacord cu privire la momentul și modul în care Ucraina ar trebui să adere. O propunere germană de a oferi Ucrainei un statut de membru asociat, care ar permite reprezentarea în instituțiile UE fără drept de vot, a fost primită negativ de către Kiev și unele țări europene. Berlinul consideră că acest plan este o ofertă fără precedent care va accelera calea Ucrainei spre aderare, în fața reticenței neexprimate a unor state membre, în special Franța.
În concluzie, summitul de la Tivat subliniază angajamentul UE față de Balcanii de Vest și provocările cu care se confruntă, în contextul unei dinamici geopolitice în schimbare rapidă. Aderarea acestor țări ar putea influența semnificativ stabilitatea și securitatea regiunii, dar și a întregului continent european.