Jaful de la Louvre: O alertă pentru securitatea muzeelor
Intrarea în cel mai vizitat muzeu din lume, în plină zi, pentru a fura opt bijuterii neprețuite din epoca lui Napoleon și a dispărea în traficul din Paris pe scutere modeste poate părea un act de curaj extrem. Cu toate acestea, experții în crimele internaționale de artă consideră că jaful de duminică dimineața de la Louvre este mai degrabă o continuare a unui tipar de furturi violente, axate pe valoarea materială a pietrelor prețioase, în loc de semnificația artefactelor.
Securitatea magazinelor Cartier vs. muzeelor
Christopher A. Marinello, expert în recuperarea operelor de artă furate, afirmă că motivul pentru care hoții aleg să fure dintr-un muzeu celebru, în loc de un magazin Cartier, este simplu: magazinele Cartier sunt acum mai bine protejate. Multe dintre acestea au sporit securitatea în urma unui val de furturi violente, instalând gărzi armate și asigurându-se că bijuteriile nu sunt expuse pe timpul nopții. În contrast, muzeele, fiind instituții publice, sunt mai expuse și se confruntă cu tăieri bugetare în urma pandemiei de Covid-19.
Detalii despre jaf
Bijuteriile furate includ coliere din opt safire și 631 de diamante, tiara împărătesei Eugénie cu aproape 2.000 de diamante și o coroană valoroasă care a aparținut soției lui Napoleon III. Hoții au abandonat coroana pe drum, ceea ce sugerează că au acționat fără un plan bine gândit. Compararea cu furtul din 1911 al Mona Lisei, realizat de Vincenzo Peruggia, este inevitabilă, însă experții subliniază că în prezent furturile sunt motivate mai mult de valoarea materială decât de valoarea artistică sau istorică.
Riscuri și dificultăți în vânzarea bijuteriilor furate
Bijuteriile furate sunt extrem de identificabile, iar vânzarea lor pe piața licită este aproape imposibilă. Lynda Albertson, de la Asociația pentru Cercetarea Crimelor împotriva Arte, afirmă că cumpărătorii serioși cer documente care să stabilească proprietatea corectă. Furturile din muzee sunt acum mai publice, iar vânzarea operelor de artă furate devine o afacere riscantă. Alterarea bijuteriilor prin topire sau re-tăiere le reduce valoarea și implică riscuri semnificative.
Probleme de securitate la muzeu
Jaful a ridicat întrebări serioase despre măsurile de securitate de la Louvre. Un raport al auditorului de stat, care urmează să fie publicat, va critica întârzierile „considerabile” în actualizarea echipamentelor de securitate. Experții sugerează că clădirile istorice sunt mai greu de protejat, având feronerie mai puțin adecvată și mai multe elemente de feronerie de protecție care limitează instalarea sistemelor moderne de securitate.
Concluzie
Jaful de la Louvre evidențiază vulnerabilitatea muzeelor în fața criminalității artizanale contemporane și necesitatea urgentă de a îmbunătăți măsurile de securitate pentru a proteja patrimoniul cultural. Această situație subliniază importanța alocării de resurse adecvate pentru protejarea artei și istoriei, în contextul unei economii în dificultate.
