Disputa asupra obiectivelor climatice în UE
Statele membre ale Uniunii Europene continuă să se confrunte cu neînțelegeri privind angajamentele esențiale legate de criza climatică, fără semne de acord, conform unui document scurs. Cu doar câteva săptămâni înainte de termenul limită stabilit de ONU, Comisia Europeană și statele membre cheie sunt în continuare în contradicție asupra obiectivelor privind emisiile de gaze cu efect de seră, ceea ce pune în pericol rezultatul final al negocierilor.
Documentul de negociere
Documentul de negociere, văzut de presa britanică, conține spații libere marcate cu paranteze pătrate și text de rezervă în locul cifrelor cheie care ar trebui să contureze noile obiective. Specialiștii consideră că absența unor cifre, chiar și provizorii, este un semn rău într-o etapă atât de avansată a procesului.
Obiectivele actuale și viitoare
Obiectivul actual al UE este o reducere de 55% a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990, un obiectiv ce poate fi atins dacă politicile sunt consolidate. Următorul obiectiv, pentru 2035, ar trebui să ghideze UE spre atingerea țintei de emisii nete zero până în 2050, ceea ce ar implica o reducere de 90% până la 95% a emisiilor până în 2040.
Îngrijorări privind acțiunile pe termen scurt
Analiștii avertizează că, pentru a ajunge la emisii nete zero, este necesară o acțiune mai intensă pe termen scurt, nu întârzierea acțiunilor până aproape de mijlocul secolului. Documentul scurs nu menționează un obiectiv pentru 2035, dar un grafic sugerează o traiectorie liniară simplă de la 2030 la 2040, ceea ce ar amâna acțiuni critice pe termen scurt.
Complicații în discuțiile interne ale UE
Discuțiile interne ale UE sunt complicate de cronologii. Planurile UE prevăd un obiectiv pentru 2040, care ar trebui stabilit mai întâi, pentru a putea extrapola un NDC cu un obiectiv pentru 2035. Totuși, unele state membre sugerează separarea discuțiilor, ceea ce ar putea duce la un NDC și un obiectiv pentru 2040 mai slabe decât cele recomandate de experți.
Provocările politice
Există îngrijorări că liderii unor state, precum Emmanuel Macron din Franța și Friedrich Merz din Germania, ar putea slăbi angajamentele blocului, în timp ce Giorgia Meloni din Italia și Viktor Orbán din Ungaria ar putea să se opună politicilor ecologice ale UE. Orice percepție de lipsă de angajament din partea UE ar putea provoca probleme la COP30.
Consecințele pe scena internațională
Uniunea Europeană trebuie să joace un rol mai ferm, având în vedere că summitul COP30 se confruntă deja cu provocări din partea unor țări precum Statele Unite, care și-au anunțat retragerea din acordul de la Paris. De asemenea, țări precum Rusia și Arabia Saudită ar putea profita de orice slăbire a angajamentelor UE pentru a încetini progresul la COP30.
Concluzie
Continuarea disputelor interne în UE privind angajamentele climatice esențiale riscă nu doar credibilitatea blocului, ci și rezultatul summitului COP30, având implicații semnificative pentru eforturile globale de combatere a schimbărilor climatice.
