Proteste în Franța
Uniunile sindicale franceze conduc o zi de greve pentru a menține presiunea asupra noului prim-ministru, Sébastien Lecornu, în vederea reconsiderării reducerilor bugetare și a luării în considerare a unei forme de impozit pe avere pentru cei foarte bogați. Lecornu nu a reușit încă să formeze un nou guvern după numirea sa pe 9 septembrie, în contextul unei crize politice, când predecesorul său, François Bayrou, a fost demis din cauza reducerilor bugetare propuse.
Reacții și mobilizări
Întârzierea fără precedent a lui Lecornu în anunțarea unui nou cabinet a stârnit furia partidelor de opoziție și a sindicatelor, care și-au exprimat îngrijorarea cu privire la reducerile bugetare și la protejarea serviciilor publice. Între 500.000 și 1 milion de demonstranți au participat la o grevă națională pe 18 septembrie, organizată de sindicate, pentru a protesta împotriva impozitelor și pentru justiție socială, conform estimărilor poliției și sindicatelor. Greva de joi, care va include aproximativ 240 de marșuri în orașe și localități, este așteptată să fie ușor mai mică, cu mai puține perturbări în transporturi și în școli. Aproximativ 70.000 de polițiști și jandarmi au fost mobilizați în întreaga Franță.
Declarații din educație
Aurélie Gagnier, co-secretar general al sindicatului educațional FSU-SNUipp, a declarat pentru France Info că „lipsa de claritate politică” din Franța înseamnă că mai puțini lucrători din educație vor participa la greva de joi. „Dar lucrătorii pe care îi întâlnim susțin necesitatea unei mai mari justiții fiscale și sociale și recunosc nevoia unui buget care să răspundă necesităților școlilor”, a adăugat ea.
Provocările lui Lecornu
Lecornu, un apropiat al președintelui centrist Emmanuel Macron, este așteptat să facă primul său discurs în fața parlamentului săptămâna viitoare și să anunțe noul guvern în zilele următoare. Sarcina sa imediată este elaborarea unui buget pentru 2026. Totuși, există incertitudini cu privire la forma exactă pe care o va lua acesta sau cum va reuși să-l obțină prin parlament. Gruparea centristă a lui Macron nu deține o majoritate parlamentară și va avea probabil nevoie de sprijin din partea partidului de dreapta Les Républicains și a socialiștilor pentru a aproba bugetul.
Deciziile economice
Într-un interviu acordat ziarului Le Parisien săptămâna trecută, Lecornu a exclus crearea unei noi forme de impozit pe avere sau suspendarea creșterii nepopulare a vârstei de pensionare – cereri esențiale din partea socialiștilor. Lecornu a declarat că își propune un deficit bugetar de aproximativ 4,7% din PIB pentru 2026, nu foarte diferit de ținta de 4,6% stabilită de Bayrou, pe care a încercat să o reducă de la o prognoză de 5,4% pentru anul acesta.
Concluzie
Protestele și grevele recente reflectă o tensiune crescândă în Franța, generată de incertitudinile politice și economice, iar modul în care noul prim-ministru va gestiona aceste provocări va avea un impact semnificativ asupra stabilității guvernului său și a politicilor viitoare.
