Întoarcerea alegătorilor în Olanda
Alegătorii din Olanda se întorc la urne miercuri, la mai puțin de doi ani de la victoria surprinzătoare a lui Geert Wilders, liderul Partidului Libertății (PVV), care ar putea să repete acest succes electoral. Totuși, de data aceasta, șansele ca partidul să ajungă la guvernare sunt minime. Sondajele sugerează că PVV ar putea din nou să obțină cele mai multe voturi, acest scrutin fiind declanșat de ieșirea lui Wilders dintr-o coaliție de dreapta ineficientă, formată din patru partide, în urma unei dispute legate de un plan de 10 puncte pentru o restricționare radicală a refugiaților.
Izolarea politică a lui Wilders
Reacția față de decizia lui Wilders de a torpila guvernul a generat o furie considerabilă, iar toate partidele importante au exclus posibilitatea de a se alătura lui într-o nouă coaliție. În sistemul olandez, fiecare 0,67% din voturi generează un deputat, iar niciun partid nu câștigă vreodată o majoritate, ceea ce face ca formarea cabinetelor – cele mai recente fiind coaliții de patru partide – să fie o provocare. Wilders, care a trăit sub protecția poliției timp de mai bine de 20 de ani din cauza amenințărilor la adresa vieții sale, susține acum că vrea să devină prim-ministru la cârma unui guvern minoritar.
Campania electorală
Campania a fost dominată din nou de tema migrației, multe partide moderate întărind retorica. Demonstrațiile au degenerat în violențe, inclusiv proteste în fața adăposturilor pentru solicitanții de azil și violențe în Haga. Chiar dacă Wilders ar putea obține cele mai multe voturi, el riscă să fie exclus de la guvernare. Guvernul dominat de PVV este perceput ca unul dintre cele mai ineficiente din istoria recentă a Olandei, nereușind să îndeplinească promisiunea de a implementa cel mai strict regim de imigrație din Europa și de a aborda criza locuințelor.
Punctele forte ale partidelor concurente
Partidele care se preconizează că vor câștiga cel mai mult sunt Creștin-Democrații (CDA) și D66, ambele având o platformă care promite întoarcerea la un guvern „responsabil”. Liderul CDA, Henri Bontenbal, a declarat că ceea ce s-a văzut în ultimii doi ani a fost o politică a diviziunii și haosului, pledând pentru o politică a speranței și responsabilității. Bontenbal a afirmat că Wilders „nu apără democrația” și că orice coaliție majoritară în parlament ar fi democratică.
Perspectivele post-electorale
Cu 16 partide preconizate să intre în parlament, dar doar șase dintre ele având mai mult de 10 locuri, se estimează că va rezulta o coaliție largă, condusă fie de centru-stânga, fie de centru-dreapta, dar incluzând partide din ambele tabere. Indiferent de forma guvernului, acesta va trebui să acționeze. Deși migrația a dominat campania, votanții au declarat constant că cea mai mare problemă a țării este lipsa locuințelor, estimată la aproximativ 400.000 de unități în Olanda, o țară cu 18 milioane de locuitori.
Concluzie
Întoarcerea alegătorilor în Olanda va determina un nou context politic complex, în care nevoia de soluționare a problemelor presante, precum criza locuințelor și costurile ridicate ale sănătății, va influența viitorul guvernului, indiferent de rezultatul alegerilor.
