Ascensiunea extremei drepte în Olanda
O imagine publicată de politicianul de extremă dreapta Geert Wilders a stârnit 14.000 de plângeri la linia națională anti-discriminare. Imaginea, care prezenta două femei, una blondă și prietenoasă și cealaltă purtând un văl și cu o expresie supărată, a fost comparată de mulți cu propaganda nazistă din al Doilea Război Mondial. Această reacție a evidențiat cum discursul în Olanda s-a înăsprit în ultimii ani, cu politicieni care vizează disproporționat musulmanii, solicitanții de azil și alte comunități minoritare pentru a-și atrage voturile.
Impactul electoral și percepția comunității musulmane
Alegerile generale din 29 octombrie sunt văzute ca un test pentru valorile democratice ale Olandei. Esma Kendir, reprezentantă a Colecției Tinerilor Musulmani, subliniază că nu este vorba doar despre musulmani, ci despre ideea de a fi olandez. Faptul că partidul lui Wilders a ajuns să fie inclus în guvern a generat o normalizare a ostilității față de musulmani. Kendir afirmă că dezbaterea publică a devenit extrem de polarizată, iar ceea ce înainte provoca indignare acum este acceptat fără ezitare.
Normalizarea discursului extrem
Wilders a câștigat alegerile din 2023, ceea ce a determinat alte partide să adopte retorica sa extremă pentru a atrage voturi. Florian Drenth de la Muslim Rights Watch observă că acest comportament a normalizat un discurs de extremă dreapta. Politicile guvernului actual, cum ar fi trimiterea solicitanților de azil respinși în Uganda, subliniază această întărire a pozițiilor. Drenth avertizează că sistemul democratic, care protejează drepturile minorităților, este în pericol, dar acest proces se desfășoară gradual, astfel încât devine acceptabil.
Realitatea migrației și reacția societății
În timp ce Wilders a încercat să încadreze migrația ca pe o problemă, Bart Lauret de la Consiliul Olandez pentru Refugiați subliniază că Olanda are nevoie de imigranți în sectoare esențiale precum sănătatea și industria. De asemenea, Lauret menționează că această retorică a dus la proteste violente și la o stigmatizare a solicitanților de azil, care fug din război și violență. Totuși, există un aspect pozitiv, cu o creștere a susținerii pentru drepturile migranților și o mobilizare a voluntarilor pentru a-i ajuta.
Activismul în comunitatea musulmană
Comunitatea musulmană se confruntă cu întrebări legate de apartenența lor în Olanda. Drenth observă că, deși există temeri, există și o creștere a activității politice în rândul tinerilor musulmani, care doresc să contureze viitorul țării. Kendir afirmă că tinerii se implică mai mult, cerând o Olandă care să ia în serios egalitatea și drepturile omului.
Concluzie
În contextul alegerilor din Olanda, ascensiunea extremei drepte și normalizarea discursului de ură față de musulmani și alte minorități reprezintă o provocare majoră pentru valorile democratice ale țării. Această situație evidențiază necesitatea unei mobilizări active din partea comunităților afectate pentru a apăra drepturile și egalitatea în societate.
