Politica de azil din Danemarca
Marea Britanie își propune să adopte modelul strict de azil al Danemarcei, care a introdus măsuri drastice pentru a descuraja căutarea azilului. În ultimele zece ani, impermanența statutului refugiaților a fost considerată cea mai eficientă dintre aceste măsuri. Înainte de 2015, refugiații din Danemarca primeau permise de ședere temporară de cinci până la șapte ani, care deveneau permanente. După criza refugiaților din 2015, regulile s-au schimbat radical.
Schimbarea legislației în 2015
De la 2015, permisele de ședere temporară sunt acordate pe o perioadă de unu sau doi ani, fără garanția obținerii unui permis permanent. Refugiații trebuie să fie fluenți în daneză și să aibă un loc de muncă cu normă întreagă timp de câțiva ani pentru a putea solicita statutul permanent. Această incertitudine afectează profund psihologia refugiaților, care se simt ca vizitatori temporari, fără o direcție clară pentru viitor.
Impactul asupra numărului de refugiați
Politicile de imigrație din Danemarca au fost supuse unei analize intense după ce s-a aflat că guvernul britanic laburist intenționează să le imite pentru a face Marea Britanie o destinație mai puțin atractivă pentru solicitanții de azil. În 2014, au sosit 14.792 de solicitanți de azil în Danemarca, majoritatea din Siria și Eritrea. În 2021, numărul a scăzut la 2.099, iar în 2024 la 2.333. Din aproape 100.000 de permise de ședere acordate anul trecut, doar 1% au fost pentru refugiați, majoritatea fiind pentru migranți din Spațiul Economic European, reunificări familiale și permise de muncă și studiu.
Critici și controverse
Criticii susțin că aceste politici au afectat reputația Danemarcei. Incorporarea ideilor populiste de dreapta în politica de centru-stânga a subminat valorile umanității și protecției minorităților. Guvernul condus de prim-ministrul Mette Frederiksen, aflat la putere din 2019, își propune să reducă numărul refugiaților la zero, continuând politicile de descurajare a imigrației.
Legislația privind „ghetourile”
Una dintre cele mai controversate măsuri este legea împotriva „ghetourilor”, care permite demolarea blocurilor de apartamente din zonele unde cel puțin jumătate din locatari au un background „non-occidental”. Această lege a fost declarată discriminatorie de către un consilier senior al Curții Europene.
Sentimentul anti-imigrație și viitorul politic
Deși Danemarca a fost criticată de UNHCR pentru politicile sale de azil, dezbaterea internă a devenit mai extremă, cu apeluri la „remigrare” din partea Partidului Popular Danez de extremă dreaptă. Unii experți avertizează că politicienii contribuie la sentimentul anti-imigrație, provocând o spirală de retorică care nu reflectă realitatea publicului.
Necesitatea de imigrație
În perspectiva îmbătrânirii populației, toate țările europene, inclusiv Marea Britanie, se confruntă cu o dilemă legată de migrație. Pe de o parte, există o nevoie urgentă de forță de muncă, pe de altă parte, populismul de dreapta se opune imigrației. Este esențial ca aceste țări să găsească un echilibru între a primi imigranți și a răspunde temerilor populației.
În concluzie, modelul strict de azil din Danemarca reflectă o tendință mai largă în politica europeană, care prioritizează descurajarea imigrației în detrimentul integrării, având implicații semnificative asupra societății și economiei pe termen lung.
