Kosovo acceptă solicitanții de azil respinși de Marea Britanie
Kosovo a devenit prima țară care a indicat disponibilitatea de a accepta solicitanți de azil respinși de Marea Britanie, în cadrul planurilor guvernamentale de a înființa „centre de returnare” în țări terțe. Prim-ministrul Albin Kurti a declarat că „vrea să ajute Regatul Unit” și a confirmat că se desfășoară discuții cu oficiali britanici, conform publicației Times.
Detalii despre planuri
Planurile preconizează trimiterea persoanelor ale căror cereri de azil au fost respinse către centre de detenție în străinătate, după ce acestea au epuizat toate căile de apel. Kurti a menționat că, în schimb, Kosovo ar dori să primească „în principal suport în securitate – fie prin acorduri strategice, fie prin echipamente și proiecte pe care le-am putea desfășura”.
Context regional
Kosovo se află într-o poziție diferită față de vecinii săi din Balcani. În luna iunie, prim-ministrul Albaniei, Edi Rama, a afirmat că ideea ca Marea Britanie să caute locuri pentru a trimite imigranți ar fi fost de neconceput înainte de Brexit. Rama a subliniat că multe dintre afirmațiile acceptate în prezent în Marea Britanie ar fi fost considerate complet inacceptabile înainte de referendumul din 2016.
Željko Komšić, președintele președinției Bosniei și Herțegovinei, a declarat că țara sa nu este deschisă să accepte persoane din Regatul Unit. De asemenea, prim-ministrul Muntenegrului, Milojko Spajić, a menționat că țara sa este deschisă la negocieri pentru un acord de centru de returnare, dar doar cu condiția ca Marea Britanie să investească semnificativ în infrastructura sa.
Declarații politice
În comentarii făcute înaintea unui summit al liderilor din Balcanii de Vest, Keir Starmer a subliniat că întâlnirea face parte dintr-un efort de a închide o „autostradă criminală” care trece prin această regiune. Starmer a adăugat că Marea Britanie va desfășura drone și scanere britanice în puncte cheie de control pentru a gestiona migrarea ilegală.
Critici și reacții
Guvernul britanic a anunțat planuri pentru „centre de returnare” în luna mai, destinate procesării solicitanților de azil care au pierdut documentele sau care sunt considerați că încearcă să împiedice deportarea. Aceste planuri au fost întâmpinate cu critici din partea organizațiilor caritabile pentru refugiați, care susțin că detenția în țări în care persoanele nu au fost niciodată prezente provoacă frică și panică.
Concluzie
Inițiativa Kosovo de a accepta solicitanți de azil respinși de Marea Britanie marchează un pas semnificativ în gestionarea migrației în Balcanii de Vest, având implicații importante pentru politica de azil și relațiile internaționale din regiune.
