Iran acuză Europa de cedarea acordului nuclear
Ministerul de Externe al Iranului a declarat că Europa este pe cale să abandoneze rolul său de mediator între SUA și Iran, predând astfel dosarul nuclear iranian sub veto-ul lui Donald Trump. Esmail Baghaei, purtător de cuvânt al ministerului, a afirmat într-un interviu că, în cazul reimpunerii sancțiunilor la cererea Europei, SUA vor recăpăta veto-ul în Consiliul de Securitate al ONU, influențând astfel viitorul sancțiunilor.
„Europenii fac ceea ce le-a dictat Trump,” a spus Baghaei, subliniind că rolul Europei va fi diminuat. El a amintit de liderii de politică externă europeni din trecut, care au încercat să intermedieze între Iran și SUA, dar acum Europa a decis să devină un substitut al SUA și Israelului.
Acțiunile Israelului și reacția Iranului
Baghaei a evidențiat comentariile cancelarului german, Friedrich Merz, care a afirmat că Israel îndeplinește „munca murdară” prin atacarea site-urilor nucleare iraniene. El a sugerat că toate țările europene au condus la ceea ce a făcut Israel, oferind probabil informații regimului israelian.
Aceste declarații par a fi menite să pună presiune asupra capitalelor europene pentru a se distanța de SUA și a reduce condițiile pe care le-au impus înainte de a accepta amânarea sancțiunilor ONU.
Posibilele consecințe ale sancțiunilor
Baghaei a avertizat că guvernul iranian nu poate împiedica constituțional retragerea Iranului din Tratatul de Neproliferare (NPT) dacă parlamentul decide să adopte o lege în acest sens ca răspuns la reimpunerea sancțiunilor. Retragerea din tratate ar însemna că ONU își pierde toate drepturile de supraveghere asupra programului nuclear iranian, ceea ce ar spori îngrijorările SUA cu privire la posibila dezvoltare a unei bombe nucleare de către Iran.
De asemenea, Baghaei a menționat că facțiunile puternice din parlament sunt convinse că Iran are capacitatea de a provoca daune semnificative Israelului în cazul unui al doilea atac occidental.
Condțiile europene pentru reimpunerea sancțiunilor
Cele trei semnatare europene ale acordului nuclear original – Franța, Germania și Marea Britanie – au notificat recent ONU că intenționează să reimpună sancțiuni în termen de 30 de zile, cu condiția ca Iranul să revină asupra unor cerințe, inclusiv returnarea inspectorilor ONU la site-urile nucleare atacate, furnizarea detaliilor despre stocul de uraniu îmbogățit și deschiderea unor negocieri cu SUA privind programul său nuclear.
Baghaei a caracterizat aceste condiții ca fiind semne ale lipsei de seriozitate și bună credință din partea Europei. El a recunoscut că există un deficit extrem de mare de încredere între Iran și inspectorii ONU, temându-se că informațiile obținute ar putea fi transmise Israelului.
Perspectiva diplomatică a Iranului
Baghaei a admis că Iranul are marje limitate pentru manevrarea diplomatică în luna următoare, având în vedere starea de spirit publică în Iran. Deși guvernul este sub presiune din partea populației, oficialii iranieni subliniază că rămân angajați în a găsi o soluție care să permită întoarcerea inspectorilor ONU.
Iranienii au asigurat Agenția Internațională pentru Energie Atomică că stocurile nu au fost mutate și sunt dispuși să discute cu americanii, însă mesajele trimise Washingtonului nu au primit răspuns.
Reducerea nivelului de îmbogățire a uraniului
Baghaei a declarat că Iranul este dispus să reducă nivelul de îmbogățire a uraniului la 3,67%, conform vechiului acord nuclear, atâta timp cât se ajunge la un acord global care să păstreze dreptul Iranului de a îmbogăți uraniu pe plan intern.
El a pus la îndoială motivul pentru care SUA sunt atât de determinate să elimine dreptul Iranului de a îmbogăți uraniu, în ciuda afirmațiilor lui Donald Trump că capacitatea Iranului de a face acest lucru a fost deja distrusă de atacurile comune SUA-Israel.
Concluzie
Declarațiile oficialilor iranieni reflectă tensiunea crescândă din relațiile internaționale și incertitudinea cu privire la viitorul programului nuclear iranian, într-un context în care reacțiile europene și americane pot influența grav stabilitatea regională.