Impactul poluării de la fabrica de plastic Ineos din Antwerp
Decesele cauzate de poluarea generată de cea mai mare fabrică de plastic din Europa, care este în construcție la Antwerp, vor depăși numărul locurilor de muncă permanente pe care le va crea, susțin avocații într-o acțiune judiciară intentată joi. Documentele depuse la instanță sugerează că poluarea atmosferică de la fabrica petro-chimică Ineos, cu o valoare de 4 miliarde de euro, ar putea cauza 410 decese odată ce va deveni operațională, comparativ cu cele 300 de locuri de muncă permanente pe care compania afirmă că vor fi create.
Contestația legală
Avocații, membri ai comunității și experți financiari au inițiat acțiuni legale în cadrul consiliului belgian pentru dispute de permise pentru a opri construcția instalației de plastic. Fabrica, numită Project One, va transforma etanul din gazul de șist din SUA în etilenă – materia primă utilizată pentru fabricarea plasticului – printr-un proces denumit „cracking”. Această instalație este destinată să accelereze producția de plastic în Europa.
Emisiile de carbon
Instalațiile petro-chimice emit particule în urma operațiunilor lor. Producția de plastic a crescut de peste 200 de ori din 1950 și se preconizează că va aproape tripla din nou, ajungând la mai mult de un miliard de tone pe an până în 2060, fiind impulsionată în mare parte de plasticele de unică folosință utilizate pentru ambalaje și recipiente pentru băuturi și alimente.
Tatiana Luján, de la Client Earth, care conduce cazul, a declarat că dovezile recente arată că, pe lângă riscurile pentru viață, emisiile de carbon ale Project One vor depăși cu mult estimările Ineos. Evaluarea companiei a constatat că emisiile anuale directe de carbon estimate vor fi de 655.000 de tone de CO2 echivalent, aproximativ aceeași cantitate cu cea produsă de Eritrea. Totuși, avocații spun că compania nu a calculat emisiile complete pe întreaga durată de viață a proiectului.
Emisiile întregului lanț de aprovizionare
Un raport prezentat instanței de Data Desk estimează că amprenta de emisii pe întreaga durată a lanțului de aprovizionare pentru Project One ar putea atinge 3,8 milioane de tone de CO2 echivalent pe an, de aproximativ cinci ori mai mult decât cele prezentate în evaluarea de impact asupra mediului a Ineos.
Luján a subliniat: „Știm categoric că nu avem nevoie de infrastructură suplimentară pentru producția de plastic la nivel global. Cu toate acestea, aici, în Europa, autoritățile fac tot posibilul pentru a permite cea mai mare instalație de plastic de pe continent.”
Impactul local și precedentul juridic
De la începutul luptei legale, instanțele din întreaga lume au clarificat includerea așa-numitelor emisii scope 3 în evaluările de impact asupra mediului. Acestea sunt emisiile care nu se produc la fața locului, dar care nu ar fi generate dacă instalația nu ar exista. Luján a adăugat: „Deciziile recente privind modul în care autoritățile trebuie să calculeze impactul real al dezvoltărilor industriale schimbă perspectivele acestei provocări legale. Aceasta este prima dată când o instanță va analiza emisiile scope 3 și plasticele. Acesta face din acest caz unul crucial.”
Poziția Ineos
Ineos a declarat că nu a fost notificată oficial cu privire la apel și că nu a putut comenta în detaliu argumentele. Compania și-a exprimat dezamăgirea că ONG-urile au ales din nou să recurgă la acțiuni legale, în ciuda invitației lor de a se angaja în dialog cu privire la preocupările acestora. Ineos a subliniat că rămâne pe deplin angajată în proiect: „cea mai ecologică instalație de cracking din Europa, cu emisii de carbon mai puțin de jumătate față de cele mai eficiente instalații europene.”
Concluzie
Acest caz subliniază conflictul dintre dezvoltarea industrială și protecția mediului, având implicații semnificative pentru viitorul producției de plastic în Europa.