Identitatea digitală în Danemarca
Tinerii danezi încep să se înscrie în sistemul național de identitate digitală, MitID, de la vârsta de 13 ani. Acest sistem permite utilizarea ID-ului digital pentru diverse activități, de la logarea în bancă online până la semnarea documentelor și programarea la medic. La 15 ani, toți adolescenții și părinții acestora primesc o scrisoare de la guvern, informându-i că vor primi comunicări oficiale prin „poșta digitală”, accesibile doar cu ID-ul digital. Deși există opțiunea de a primi corespondență fizică, doar 5% dintre danezi aleg această variantă. În prezent, 97% dintre danezii cu vârsta de 15 ani și peste sunt înscriși în MitID.
Implementarea și acceptarea sistemului
Guvernul britanic a anunțat recent planuri pentru introducerea unui sistem de ID digital până în 2029, inspirându-se din modelele Danemarcei și Estoniei. Adam Lebech, director adjunct al agenției daneze pentru guvernare digitală, a subliniat importanța utilizării ID-ului digital în aplicații cheie, cum ar fi cele bancare, pentru succesul acestuia. De asemenea, există inițiative pentru a ajuta persoanele în vârstă să se familiarizeze cu sistemul, având în vedere că utilizarea acestuia scade considerabil după vârsta de 85 de ani.
Percepția cetățenilor asupra identității digitale
În Danemarca, nu a existat un ID național fizic, iar sistemul digital a fost dezvoltat din 2001, având acum o a treia versiune, MitID, care oferă mai multă securitate. Peter Christian Bech-Nielsen, corespondent tehnic la ziarul Ingeniøren, a menționat că sistemul funcționează bine și a întâmpinat puține controverse, datorită încrederii ridicate a cetățenilor în politicieni și în sectorul public. Totuși, atitudinile față de supraveghere sunt în schimbare, iar creșterea conștientizării privind urmărirea online poate influența percepția publicului.
Riscurile digitalizării
Bech-Nielsen a subliniat riscurile asociate cu digitalizarea, în special în contextul amenințărilor hibride și a posibilelor defecțiuni ale sistemului. În trecut, cetățenii puteau merge direct la birourile municipale, însă acum trebuie să facă programări online, ceea ce îi face mai vulnerabili în cazul unei defecțiuni a sistemului digital.
Experiența Estoniei cu identitatea digitală
În Estonia, procesul de implementare a identității digitale a început în anii ’90, după recâștigarea independenței de Uniunea Sovietică. Prima carte de identitate digitală a fost introdusă în 2002, oferind cetățenilor posibilitatea de a vota digital, de a-și depune impozitele și de a utiliza servicii bancare online. Cetățenii pot vizualiza cine le-a accesat datele, iar o echipă națională de securitate cibernetică monitorizează constant amenințările. Majoritatea estonienilor sunt deschiși la inovații, deși există temeri legate de confidențialitate și securitate.
Provocările și perspectivele viitoare
Leif Kalev, profesor de studii politice la Universitatea din Tallinn, a menționat că, deși estonienii sunt dispuși să accepte anumite restricții ale libertăților personale pentru inovație, acumularea de date digitale despre cetățeni ridică întrebări importante despre limitele rezonabile ale acestei colectări. De asemenea, temerile legate de sistemul de vot electronic și provocările viitoare aduse de progresele în procesarea computațională sunt subiecte de discuție actuale.
În concluzie, atât Danemarca, cât și Estonia au adoptat identitatea digitală cu succes, dar aceste sisteme ridică provocări legate de confidențialitate, securitate și acceptarea publicului, care necesită o atenție constantă pe măsură ce digitalizarea avansează.
