Hoția bijuteriilor de la Louvre: detalii despre autori
Hoția îndrăzneață de la muzeul Louvre a fost comisă de infractori minori, nu de profesioniști din lumea crimei organizate, a declarat procurorul din Paris, Laure Beccuau. Printre suspecți se află un cuplu cu copii.
Desfășurarea faptei
Infractorii au parcat un camion furat în fața celui mai vizitat muzeu din lume, au folosit un lift pentru mobilă pentru a ajunge la etajul întâi și au spart intrarea într-una dintre cele mai ornate camere ale muzeului. În mai puțin de șapte minute, aceștia au fugit pe scutere cu bijuterii regale în valoare estimată de 88 de milioane de euro.
Impactul asupra societății
Hoția, care a avut loc într-o duminică, în plină zi, a generat o reacție în Franța. De atunci, patru persoane au fost acuzate, însă bijuteriile furate, inclusiv un colier din smarald și diamante, care i-a aparținut lui Napoleon I, și o diademă cu 212 perle și aproape 2.000 de diamante, ce a fost deținută de Eugénie, soția lui Napoleon III, nu au fost recuperate.
Procurorul și dovezile
Beccuau a menționat că cel puțin un alt autor rămâne liber, iar media franceză a speculat că hoții erau amatori, având în vedere că au lăsat în urmă cele mai valoroase bijuterii și uneltele folosite, care ar putea conține urme de ADN. Procurorul a afirmat că infracțiunea nu este tipică pentru crima organizată de nivel înalt.
Identificarea suspecților
Printre cei acuzați se află o femeie de 38 de ani și un bărbat de 37 de ani, amândoi din Seine-Saint-Denis, un departament sărăcăcios din nordul Parisului. Aceștia au fost acuzați de furt organizat și complicitate. Femeia a apărut în lacrimi în fața instanței, exprimându-și temerile pentru copiii lor.
Alte două persoane au fost arestate: un bărbat de 34 de ani din Algeria, care locuiește în Franța din 2010, și un altul de 39 de ani, care era deja sub supraveghere judiciară pentru furt agravat. Aceștia au recunoscut parțial implicarea lor în furt.
Concluzie
Hoția de la Louvre subliniază complexitatea crimei și riscurile legate de infracțiunile comise în fața publicului, ridicând întrebări asupra securității muzeelor față de infracțiuni de acest tip.
