Contextul Protestelor din Franța
Franța se pregătește pentru una dintre cele mai mari zile de proteste din ultimii ani, în contextul unei crize politice și al nemulțumirii față de tăierile bugetare. Sindicatele s-au unit rar pentru a face presiuni asupra noului prim-ministru, Sébastien Lecornu, să reevalueze reducerile de buget și să acționeze în privința salariilor, pensiilor și serviciilor publice.
Estimări și Mobilizare
Aproximativ 800.000 de oameni sunt așteptați să participe la marșuri în întreaga țară, conform estimărilor poliției. Protestele vor afecta școlile, transportul feroviar și aerian, iar până la 80.000 de polițiști vor fi desfășurați pentru a menține ordinea. Deja, la ora 7 dimineața, mai multe depouri de autobuze din Paris și nordul Franței au fost blocate, iar transportul feroviar a fost perturbat.
Motivul Nemulțumirii
Aceste demonstrații vin în urma numirii lui Lecornu ca prim-ministru, după ce predecesorul său a pierdut un vot de încredere. Lecornu, care începe mandatul cu o popularitate scăzută, a fost ministru al apărării în guvernele anterioare și se confruntă cu dificultăți în a convinge partidele de opoziție că aduce ceva nou, în ciuda promisiunii sale de a realiza o „ruptură profundă” cu politicile anterioare. El a fost numit după ce François Bayrou a fost demis din cauza planului său nepopular de reducere a bugetului cu 44 de miliarde de euro.
Îngrijorările Sindicatelor
Sindicatele, inclusiv CFDT, au exprimat îngrijorări cu privire la posibilele mențineri ale tăierilor bugetare, cum ar fi înghețarea majorității cheltuielilor pentru bunăstare. Lecornu are la dispoziție câteva săptămâni pentru a elabora un proiect de buget și a forma un nou guvern minoritar, evitând astfel o respingere imediată din partea partidelor de opoziție.
Negocieri cu Opoziția
De la alegerile anticipate din iunie 2024, parlamentul francez este divizat, ceea ce a condus la blocaje repetate în ceea ce privește bugetul. Lecornu a avut întâlniri cu partidele de opoziție pentru a discuta despre buget, iar Socialiștii au cerut o „încetare a tăierilor bugetare dure” și contribuții mai echitabile din partea celor mai bogați. Reacțiile după întâlnirile cu Lecornu sugerează că acesta nu a oferit multe detalii despre planurile sale.
Presiunea asupra Guvernului
Franța se confruntă cu presiuni pentru a reduce un deficit bugetar aproape dublu față de plafonul de 3% impus de UE și o datorie publică echivalentă cu 114% din PIB. Agenția de rating Fitch a retrogradat recent ratingul de credit al Franței din cauza instabilității politice.
Concluzie
Demonstrațiile din Franța reflectă o nemulțumire profundă față de politicile economice actuale și presiunea asupra noului prim-ministru de a găsi soluții viabile pentru a evita o criză politică și economică mai profundă.
