Criza politică din Franța
Franța se pregătește pentru o nouă criză politică, guvernul minoritar condus de François Bayrou fiind pe cale să piardă un vot de încredere luna viitoare. Aceasta survine în contextul unor diviziuni politice profunde asupra unui buget de austeritate nepopular și a unui plan de reducere a datoriei.
Decizia premierului Bayrou
Premierul centrist François Bayrou, în vârstă de 74 de ani și apropiat al lui Emmanuel Macron, a decis să solicite un vot de încredere din partea parlamentarilor. Bayrou a declarat: „Voi lupta ca un câine”, anticipând o pierdere aproape sigură în fața opoziției de extremă dreapta și stângă, care vede această oportunitate ca pe o șansă de a-l înlătura după mai puțin de nouă luni în funcție.
Reacțiile opoziției
Boris Vallaud, liderul grupului parlamentar socialist, a afirmat că este necesară o schimbare de politică și, implicit, o schimbare a prim-ministrului. Votul de încredere, programat pentru 8 septembrie, a generat temeri de instabilitate politică, la mai puțin de un an după ce guvernul anterior, condus de Michel Barnier, a fost demis din cauza unor neînțelegeri bugetare.
Impactul asupra piețelor financiare
Piața de capital din Paris a înregistrat o scădere, acțiunile băncilor franceze au scăzut, iar costurile de împrumut ale țării au crescut, în condițiile în care investitorii își exprimă îngrijorarea. Un protest împotriva reducerilor bugetare propuse de Bayrou este programat să înceapă pe 10 septembrie, indiferent de rezultatul votului.
Apelul lui Bayrou
Bayrou a participat la o întâlnire cu sindicatul CFDT, unde a îndemnat partidele politice să reflecteze asupra votului, având în vedere că au 13 zile pentru a decide între „haos” și „responsabilitate”. El a subliniat necesitatea unui efort „specific” din partea persoanelor cu venituri mari, în contextul criticilor privind impactul propunerilor sale asupra persoanelor sărace și pensionarilor.
Posibilele consecințe pentru Macron
Dacă Bayrou va fi înlăturat, Macron va fi atras într-o turbulență internă semnificativă, în contextul în care își asumă un rol pe plan internațional, în special în ceea ce privește Ucraina și recunoașterea statului palestinian. Sub sistemul politic francez, președintele are autoritatea de a numi un nou prim-ministru, dar și acesta ar putea fi expus riscurilor politice legate de buget.
Diviziunea parlamentului francez
După alegerile anticipate inconcludente din iunie, parlamentul francez este împărțit între trei grupuri, fără o majoritate absolută. O alianță de stânga a obținut cel mai mare număr de voturi, dar nu a reușit să obțină majoritatea, în timp ce gruparea centristă a lui Macron a suferit pierderi, iar Partidul Național Regal a câștigat locuri, dar a fost împiedicat de voturile tactice ale stângii și centrului.
Planul de austeritate al lui Bayrou
La baza crizei se află planul nepopular al lui Bayrou de a realiza o reducere bugetară de 44 miliarde de euro, care include eliminarea a două zile libere și înghețarea cheltuielilor sociale și a bracketelor fiscale. Îngrijorările în rândul personalului din spitale cresc, având în vedere tăierile profunde din serviciul de sănătate publică. Sondajele arată că majoritatea alegătorilor consideră bugetul injust, favorizând cei mai bogați.
Concluzie
Criza politică din Franța subliniază tensiunile generate de măsurile de austeritate și impactul acestora asupra stabilității guvernamentale, cu implicații semnificative atât pe plan intern, cât și pe plan internațional.
