Protestele studențești din Serbia
La mijlocul unui marș de 16 zile, care acoperă 400 km de la Novi Pazar la Novi Sad, Inas Hodžić, student din Novi Pazar, participă la o mișcare de protest care a izbucnit după prăbușirea acoperișului gării principale din Novi Sad, soldată cu 16 morți pe 1 noiembrie 2024. Această tragedie a scos la iveală nu doar probleme de construcție, ci și corupția și represiunea sistemului politic din Serbia, declanșând cele mai mari proteste studențești de la căderea lui Slobodan Milošević.
Nemulțumirile studenților
Inițial, furia studenților era generalizată, dar recent cererile lor au devenit mai clare, inclusiv solicitarea de alegeri parlamentare anticipate pentru a aduce o nouă clasă politică. “Dacă, după toate acestea, un nou guvern nu va aduce justiție pentru victimele prăbușirii, va avea același destin ca acest guvern,” a declarat Hodžić.
Diviziile din cadrul mișcării
Deși mișcarea a mobilizat zeci de mii de oameni, președintele Aleksandar Vučić rămâne la putere și îi desconsideră pe protestatari. De la început, studenții au fost uniți prin refuzul de a colabora cu instituțiile politice existente, dar acest principiu a început să genereze diviziuni. Unii studenți, în special de la facultatea de filosofie din Novi Sad, s-au opus încercărilor de a co-opta mișcarea studențească după un vot de susținere din partea Parlamentului European împotriva guvernului Vučić.
Cererea de alegeri anticipate
Unii studenți pledează pentru organizarea de alegeri de urgență, creând o listă electorală care ar include persoane din afara sistemului politic clasic. Această propunere are sprijin din partea unei mari părți a societății sârbe, care îndeamnă partidele de opoziție să nu participe la alegeri în semn de solidaritate. Branislav Manojlović, un muncitor de la compania de electricitate a statului, consideră că sistemul trebuie resetat printr-o listă electorală studențească, ghidată de principii de justiție și solidaritate.
Critici asupra implicării în politică
Unii studenți, precum Siniša Cvetić, avertizează că intrarea în arena electorală riscă să dilueze idealurile originale ale mișcării. El sugerează că ar trebui să se concentreze pe dezvoltarea structurilor de democrație directă și pe conectarea cu alte sectoare ale societății. Ivica Mladenović, un membru al unei publicații academice, vede alegerile ca pe o oportunitate limitată, care trebuie corelată cu o luptă pentru transformarea structurii sociale.
Reacția autorităților
Autoritățile au reținut mulți studenți și protestatari, acuzându-i de violență și detenții arbitrare. Președintele Vučić a descris protestele ca pe o campanie coordonată pentru destabilizarea Serbiei, promițând că alegerile vor avea loc conform termenului stabilit pentru 2027.
Impactul mișcării studențești
Deși nu există un consens clar asupra pașilor următori, mișcarea a reușit să trezească un sentiment de responsabilitate civică și activism în rândul tinerilor. “Studenții ne-au trezit din apatie. Pentru prima dată în decenii, simțim că avem puterea de a genera schimbări,” a spus Manojlović.
Protestele continuă, iar studenții se angajează să nu renunțe, subliniind că participarea civică este esențială pentru viitorul societății sârbe.
