Importanța alegerilor parlamentare din Moldova
Moldova va vota duminică în alegeri parlamentare descrise de președintele său drept „cele mai importante” din istoria țării. Rezultatele vor confirma dacă Moldova, o fostă republică sovietică ce a obținut independența în 1991, își va continua drumul spre integrarea în vest sau se va întoarce în orbita Rusiei.
Contextul geopolitic
Viitorul Moldovei, o țară cu 2,4 milioane de locuitori, situată între Ucraina și România, este atent monitorizat pe continent. Președintele Ucrainei, Volodymyr Zelenskyy, a declarat recent că Moldova are nevoie de sprijin pentru a preveni influența rusă, un destin care a afectat deja Georgia și Belarus. „Europa nu își poate permite să piardă și Moldova”, a afirmat el la Adunarea Generală a ONU de la New York.
Traiectoria recentă a Moldovei
Moldova a jucat un rol semnificativ pe scena diplomatică datorită proximității sale față de Ucraina și alianței cu NATO, prin granița cu România. În 2021, Moldova a ales partidul pro-european și pro-vestic, Acțiune și Solidaritate (PAS), condus de președinta Maia Sandu, cu o majoritate confortabilă. După invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, Moldova a aplicat pentru aderarea la UE, obținând statut de candidat într-un timp record și sperând să se alăture uniunii până în 2030.
Provocările actuale
Sandu a fost realeasă președinte anul trecut, însă un referendum privind aderarea la UE a fost câștigat cu o majoritate foarte strânsă, ridicând întrebări asupra direcției pe termen lung a Moldovei. Atât alegerile, cât și referendumurile au fost marcate de acuzații de interferență rusă, inclusiv un amplu sistem de mită electorală, în care s-au transferat 15 milioane de dolari către 130.000 de moldoveni, aproximativ 10% din electoratul activ.
În prezent, sondajele sugerează că partidul PAS al lui Sandu se confruntă cu o provocare serioasă din partea partidelor de opoziție pro-ruse sau nominal pro-europene, care ar putea să îi nege o majoritate parlamentară. Fără o majoritate solidă, guvernul ar putea avea dificultăți în a finaliza reformele economice și politice necesare pentru a adera la UE, în condițiile în care se confruntă cu o sărăcie profundă, inflație persistentă și un număr relativ mare de refugiați ucraineni.
Actori cheie în alegeri
Maia Sandu, educată la Harvard și fostă oficială a Băncii Mondiale, a fondat partidul PAS în 2016. Unul dintre cei mai apropiați aliați ai săi este Dorin Recean, economist pro-vestic și fost ministru de interne, care a devenit prim-ministru în februarie 2023. Partidul PAS se confruntă cu o provocare acerbă din partea Blocului Patriotic, o alianță de partide de stânga pro-ruse, inclusiv fostul președinte Igor Dodon, pe care Sandu l-a învins în 2020. Blocul Patriotic susține că integrarea europeană reprezintă o amenințare la adresa independenței Moldovei și caută legături mai strânse cu Rusia.
Rolul partidelor mai mici ar putea fi crucial, inclusiv Blocul Alternativa, care își propune să atragă alegătorii centriști dezamăgiți și acuză guvernul de eșecuri în ceea ce privește infrastructura, salariile și pensiile. De asemenea, în competiție se află și Partidul Nostru, condus de Renato Usatîi, fost primar cu legături anterioare cu politicieni naționaliști ruși.
Funcționarea sistemului electoral
După o campanie de o lună, duminică, alegătorii vor alege 101 membri ai Parlamentului într-un sistem proporțional. Voturile diasporei sunt esențiale, cu aproximativ 1 milion de moldoveni estimându-se că trăiesc în străinătate. Moldovenii din Europa de Vest au fost cruciali pentru succesul partidului de guvernământ și pentru rezultatul strâns al referendumului pro-UE. Un factor imprevizibil este reprezentat de cei 277.000 de alegători înregistrați în regiunea separatistă Transnistria, controlată de separatiști pro-ruși, deși oficial face parte din Moldova.
Posibile rezultate și implicații
Sondajele arată că partidul PAS are un avantaj mic față de Blocul Patriotic, existând mai multe rezultate posibile. PAS ar putea obține o victorie, asigurând continuitatea programului său de reformă pentru UE. O posibilă variantă este ca PAS să câștige, dar să nu reușească să obțină majoritatea, ceea ce ar duce la negocieri dificile pentru formarea unui guvern. O a treia posibilitate ar fi o victorie a blocului pro-rus, susținut de partide centrist, ceea ce ar slăbi drumul Moldovei spre UE și agenda de reformă democratică.
Toate rezultatele sunt incerte, alegerile desfășurându-se într-un context de temeri intense privind interferența electorală. Autoritățile moldovene au reținut recent 74 de persoane în cadrul a 250 de raiduri, în legătură cu un complot susținut de Rusia pentru a incita la revolte. Premierul Recean a acuzat Rusia că cheltuie sute de milioane de euro pentru a obține puterea și a „asedia” țara.
Un raport de evaluare a riscurilor a concluzionat că Moldova se confruntă cu „amenințări hibride persistente, conduse de Rusia, inclusiv război informațional, finanțare ilicită, atacuri cibernetice și mobilizare prin intermediari”, menite să submineze agenda pro-UE a guvernului moldovean.
Concluzie
Alegerile parlamentare din Moldova de duminică sunt cruciale pentru viitorul politic și economic al țării, având implicații semnificative asupra direcției sale geopolitice și a integrării europene.
