Criza economică din Cuba
Cuba se confruntă cu cea mai gravă criză economică din ultimele decenii, caracterizată printr-un colaps aproape total al vieții cotidiene. Un locuitor din Havana a povestit că s-a înscris pentru benzină acum trei luni și a ajuns pe poziția 5.052, un simbol al penuriei generalizate a resurselor.
Impactul crizei asupra populației
Analiza realizată de The New York Times subliniază că economia cubaneză este în „cădere liberă”, iar cetățenii simt efectele celei mai severe crize din ultimii 67 de ani. Alimentele sunt rare, electricitatea este o raritate, iar veniturile nu asigură supraviețuirea de bază.
Pentru a obține combustibil, cubanezii trebuie să se înscrie într-o aplicație digitală și să aștepte cel puțin trei săptămâni, iar listele de așteptare se întind pe luni întregi. Această situație a afectat servicii esențiale, cum ar fi colectarea gunoiului, favorizând apariția focarelor de boli precum dengue și chikungunya.
Problemele energetice și condițiile de trai
Penele de curent sunt frecvente, în special în afara capitalei, unde întreruperile pot dura până la 20 de ore pe zi. În Havana, situația este puțin mai bună. Locuitorii se confruntă cu lipsa curentului, iar Odalis Reyes, croitoreasă în vârstă de 56 de ani, spune că lipsa energiei electrice face ca gestionarea alimentelor să fie o provocare majoră.
Raționalizarea alimentelor și lipsa medicamentelor
Sistemul de raționalizare a alimentelor, odată un colac de salvare, a devenit aproape inutil. Magazinele de stat sunt adesea goale, iar medicamentele lipsesc complet pentru majoritatea oamenilor. Yoan Nazabal, barman și taximetrist, a fost nevoit să aducă de acasă materialele necesare pentru intervenția chirurgicală a soției sale, subliniind lipsa resurselor din spitale.
Discrepanța între venituri și prețuri
Dezechilibrul dintre venituri și prețuri este uriaș. O pensie medie lunară este de aproximativ 3.000 de pesos, echivalentul a mai puțin de 7 dolari, în timp ce un carton de 30 de ouă costă în jur de 3.600 de pesos, adică peste 8 dolari. Magazinele private oferă produse, dar la prețuri inaccesibile pentru majoritatea populației.
Factori agravanți ai crizei
Criza din Cuba a fost amplificată de scăderea livrărilor de petrol din Venezuela, de la aproximativ 90.000 de barili pe zi în perioada lui Hugo Chávez la 35.000 în prezent. Turismul, un sector economic crucial, a scăzut dramatic, de la patru milioane de vizitatori anual înainte de pandemie la aproximativ două milioane. Migrația a explodat, cu 2,75 milioane de cubanezi părăsind țara din 2020.
Reacția autorităților cubaneze
Guvernul cubanez atribuie dificultățile economice embargoului impus de Statele Unite, în timp ce experții subliniază problemele interne, cum ar fi birocrația excesivă și planificarea deficitară. Președintele Miguel Díaz-Canel a recunoscut amploarea problemelor și a evidențiat necesitatea stabilizării condițiilor de viață pentru cubanezi.
Concluzie
Criza economică din Cuba continuă să afecteze profund viața cotidiană a cetățenilor, cu așteptări interminabile pentru resurse esențiale și o luptă constantă pentru supraviețuire, evidențiind nevoia urgentă de reforme reale.
