Conflicte în coaliția germană privind deficitul de resurse din armată
Coaliția de guvernare din Germania este implicată într-un conflict intens referitor la modul de abordare a deficitului sever de personal din armată, în contextul îndeplinirii obligațiilor față de NATO și pregătirii pentru amenințările din partea Rusiei. Un plan convenit de partidele de guvernare în vara acestui an, sub conducerea ministrului apărării, Boris Pistorius, din partea Partidului Social Democrat (SPD), prevedea recrutarea voluntară a zeci de mii de tineri pentru serviciul militar.
Cu toate acestea, blocul conservator CDU/CSU, condus de cancelarul Friedrich Merz, a exprimat îndoieli că planul va fi suficient pentru a suplimenta efectivele armatei, solicitând insistent un mecanism de recrutare obligatorie, o formă de conscripție care să fie activată automat, dacă va fi necesar. Merz a afirmat: „Vrem să încercăm să realizăm acest lucru în mod voluntar cu SPD mai întâi. Sunt sceptic. Dacă reușim, cu atât mai bine.”
Controverse și blocaje legislative
Disputa a atins un punct culminant săptămâna aceasta, când Pistorius a vetoat un compromis care ar fi permis unui contingent de tineri selecționați printr-o loterie să fie chemați în serviciul Bundeswehr, în cazul în care programul de voluntariat nu ar fi generat suficienți recruți. O conferință de presă destinată anunțării contururilor unui nou proiect de lege de conscripție „ușoară”, care urma să fie introdus în Bundestag, a fost anulată în grabă. Partidele s-au acuzat reciproc pentru eșecul negocierilor.
Norbert Röttgen, un senior din CDU, a comentat: „În peste 30 de ani ca membru al Bundestag-ului, nu am văzut niciodată un ministru federal să saboteze direct un proces legislativ important în propria sa arie de responsabilitate.” Pistorius a replicat că a respins de mult timp aspectele cheie ale propunerilor CDU, subliniind că nu sabotează lucruri și nu este destructiv.
Contextul recrutării și necesitățile militare
Un proiect de lege anterior din vară stipula că Bundestagul ar putea ordona chemarea tinerilor doar „dacă situația politicii de apărare face imperativă o expansiune rapidă a efectivelor”. Conservatorii au considerat formularea prea vagă și au cerut o opțiune obligatorie în lege de la început. Părțile au convenit asupra unei prime etape în care toți bărbații de 18 ani vor completa un chestionar obligatoriu referitor la aptitudinea și interesul lor pentru serviciul militar.
Includerea femeilor în orice program de conscripție ar necesita o modificare constituțională, care nu este pe agenda actuală. Până în 2011, bărbații erau obligați să efectueze un fel de serviciu civic la atingerea vârstei de 18 ani, având opțiunea de a efectua Zivildienst în instituții precum spitale sau case de îngrijire pentru vârstnici. Armata a fost redusă după Războiul Rece, iar ambele servicii au fost suspendate sub conducerea Angelei Merkel, deși o clauză care permite statului să cheme bărbați rămâne parte a Legii Fundamentale.
Impactul conflictului asupra capacităților militare
De la invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, experții au exprimat îngrijorări cu privire la starea armatei, având în vedere numărul tot mai mic de recruți și lipsa severă de echipamente. Criticii afirmă că aceste condiții au creat un cerc vicios, făcând serviciul militar neatractiv. În contextul evaluărilor NATO asupra amenințării rusești, Germania s-a angajat să crească treptat efectivele la 260.000 de soldați, de la 180.000 în prezent, în plus față de 200.000 de rezervi.
Un sondaj recent a arătat că 54% dintre germani susțin întoarcerea la sistemul de conscripție, cu sprijin mai puternic în rândul persoanelor de peste 60 de ani. Inspectorul general al forțelor armate, Carsten Breuer, a subliniat urgența revizuirii procesului de recrutare și a exprimat încrederea că proiectul de lege inițial ar putea atrage un număr mare de noi voluntari.
Concluzie
Conflictul din coaliția germană privind soluțiile pentru deficitul de resurse din armată evidențiază tensiunile politice interne și necesitatea stringentă de a răspunde provocărilor de securitate actuale, cu implicații semnificative pentru viitorul militar al Germaniei.
