Deficiențe în Administrația Municipiului București
În perioada mandatului său, primarul general Nicușor Dan a condus administrația Municipiului București cu grave deficiențe în respectarea legislației privind gestiunea patrimoniului public, raportarea financiară și administrarea unității administrativ-teritoriale (UAT). Principala încălcare a legii constă în nesocotirea obligației legale de consolidare financiar-contabilă la nivelul UAT, având consecințe juridice și patrimoniale majore.
Legislația Relevantă
Conform Codului administrativ (OUG nr. 57/2019) și Legii contabilității nr. 82/1991, situațiile financiare trebuie întocmite și prezentate la nivel de UAT, nu la nivel de subdiviziune administrativă. Municipiul București este singurul titular al patrimoniului public, iar sectoarele sunt doar structuri administrative fără patrimoniu propriu.
Încălcările Observate
În mandatul actual, nu a fost întocmit un bilanț consolidat al UAT Municipiul București. Situațiile financiare nu reflectă patrimoniul integral și activitatea economică și bugetară a entităților subordonate sau a societăților comerciale în care municipiul este acționar. Sectoarele au continuat să publice bilanțuri individuale, deși acest lucru este contrar legii și poate conduce la efecte de fals contabil.
Patrimoniul UAT nu este inventariat corect, iar lipsa unei evidențe centralizate a bunurilor publice creează premise pentru pierderi patrimoniale și tranzacții nelegale.
Responsabilități Juridice
Împuternicirile exprese ale Consiliului General nu au fost emise sau respectate, iar multe contracte și acte administrative au fost încheiate fără mandat legal. Aceste nereguli pot genera răspunderi juridice variate:
- Răspundere administrativă și disciplinară: Sancțiuni pentru neîndeplinirea obligațiilor legale aplicabile ordonatorului principal de credite (Primarul General) și conducerii direcțiilor financiare.
- Răspundere civilă: Municipiul București poate solicita în instanță recuperarea prejudiciilor cauzate de omisiuni legale.
- Răspundere contravențională: Curtea de Conturi poate aplica amenzi și dispune măsuri de remediere, iar Ministerul Finanțelor poate refuza validarea conturilor.
- Răspundere penală: Dacă se constată fapte precum ascunderea de active sau denaturarea situațiilor financiare, pot fi reținute infracțiuni grave.
Consecințe și Impact
În cazul unui audit al Curții de Conturi, nerespectarea cerințelor legale va fi considerată abateri grave, ceea ce va conduce la măsuri de imputare și posibila sesizare a organelor de urmărire penală. De asemenea, ANAF poate iniția verificări fiscale, iar Parchetul poate declanșa urmărirea penală în cazul constatării intenției de a prejudicia bugetul local.
În concluzie, mandatul lui Nicușor Dan este marcat de încălcarea repetată a legii, generând un risc juridic semnificativ pentru el și aparatul administrativ, cu posibile repercusiuni grave în urma unui control riguros.
