Avertismentul fostului prim-ministru
Fostul prim-ministru al Islandei, Katrín Jakobsdóttir, a declarat că limba islandeză ar putea dispărea în doar o generație din cauza ascensiunii inteligenței artificiale și a dominării limbii engleze. Katrín, care a renunțat la funcția de prim-ministru anul trecut pentru a candida la președinție, a subliniat că Islanda trece prin schimbări „radicale” în ceea ce privește utilizarea limbii. Tot mai mulți oameni vorbesc și citesc în engleză, iar acest fenomen este agravat de modul în care sunt antrenate modelele de limbaj.
Declarațiile privind limba islandeză
În cadrul festivalului de literatură criminală Iceland Noir, Katrín a afirmat: „Multe limbi dispar, iar odată cu ele se pierde multă valoare și gândire umană.” Limba islandeză are doar aproximativ 350.000 de vorbitori și este considerată una dintre cele mai puțin alterate limbi din lume. Ea a subliniat responsabilitatea de a conserva această limbă rar vorbită, având în vedere că tinerii din Islanda sunt „absolut înconjurați de material în engleză, pe rețele sociale și în alte medii”.
Inovații în educația AI
Katrín a menționat că Islanda a fost „destul de proactivă” în promovarea utilizării inteligenței artificiale în limba islandeză. Recent, Anthropic a anunțat un parteneriat cu ministerul educației din Islanda pentru a implementa unul dintre primele programe naționale de educație în domeniul AI din lume. Acest program național va oferi sute de profesori din Islanda acces la instrumente AI.
Impactul istoric asupra limbii
Katrín a adus în discuție influența pe care a avut-o limba daneză asupra limbii islandeze în perioada în care Islanda a fost sub ocupație daneză până în 1918, menționând că schimbările pot apărea „foarte repede”. Cu toate acestea, a subliniat că acea schimbare a fost inversată rapid printr-o mișcare puternică a islandezilor. Ea a subliniat necesitatea unei mișcări mai puternice în prezent pentru a discuta importanța conservării limbii.
Provocările și oportunitățile AI
Katrín a recunoscut că, în ciuda oportunităților uimitoare pe care le poate aduce inteligența artificială, aceasta prezintă provocări enorme pentru autori și industria creativă în general. Deși consideră că autorii umani sunt importanți pentru cititori, a început să aibă îndoieli după ce a observat că oamenii au dezvoltat relații cu inteligența artificială.
Concluzie
Impactul inteligenței artificiale și al limbii engleze asupra limbii islandeze ridică întrebări esențiale despre identitatea culturală și responsabilitatea colectivă a societății islandeze în conservarea patrimoniului lingvistic.