Retragerea lui Napoleon din Rusia
În octombrie 1812, Napoleon a ordonat retragerea armatei sale din Rusia, un eveniment care a dus la o catastrofă. Aproximativ 300.000 de soldați au murit din cauza foametei, frigului, epuizării și bolilor.
Descoperiri surprinzătoare în studiu
Cercetătorii au identificat două boli neașteptate printre soldații care au murit în retragere: febra paratifoidă și febra recurentă. Aceste descoperiri oferă noi perspective asupra suferințelor îndurate de soldați. Nicolás Rascovan, specialist în paleogenomica microbiană, a explicat că, deși condițiile de frig și foame ar fi provocat o mortalitate masivă, prezența acestor boli schimbă înțelegerea noastră asupra bolilor infecțioase din acea perioadă.
Metodologia și rezultatele studiului
Într-un articol publicat în revista Current Biology, Rascovan și echipa sa au analizat ADN-ul din dinții a 13 soldați care nu fuseseră studiați anterior. Aceștia au utilizat o tehnică de secvențiere numită shotgun sequencing, care le-a permis să caute fragmente de ADN corespunzătoare a 185 de bacterii cunoscute ca fiind patogene pentru oameni. Rezultatele au arătat că un soldat a fost infectat cu bacteriumul Borrelia recurrentis, care cauzează febra recurentă, iar alți patru soldați au fost infectați cu o tulpină a bacteriei Salmonella enterica, responsabilă pentru febra paratifoidă.
Corelarea cu simptomele istorice
Descoperirile se aliniază cu descrierile istorice ale simptomelor întâmpinate de soldații armatei lui Napoleon, cum ar fi febra și diareea. Spre deosebire de studiile anterioare, cercetătorii nu au găsit urme ale bacteriilor care cauzează tifos sau febră de tranșee. Rascovan a sugerat că absența acestora ar putea fi explicată printr-o infecție ușoară sau prin degradarea ADN-ului de-a lungul timpului.
Analize statistice și concluzii
Cercetătorii au efectuat teste statistice și analize pentru a confirma robustețea rezultatelor, incluzând examinarea semnelor de degradare a ADN-ului autentic. Conform concluziilor, un scenariu plauzibil pentru decesele soldaților ar implica o combinație de epuizare, frig și mai multe boli, inclusiv febra paratifoidă și febra recurentă. Deși nu sunt întotdeauna fatale, febra recurentă provocată de păduchi ar putea slăbi semnificativ indivizii deja epuizați.
Perspective istorice
Dr. Michael Rowe, expert în istoria europeană, a apreciat studiul pentru aportul său științific, dar a avertizat asupra ideii că distrugerea armatei ar fi fost determinată exclusiv de vremea aspră. El a subliniat că armata rusă a avut strategii bine gândite și o organizare sofisticată.
Concluzie
Studiul oferă o înțelegere mai profundă a factorilor care au contribuit la tragedia armatei lui Napoleon, evidențiind impactul bolilor infecțioase asupra soldaților în condiții extreme.
