Critici la adresa UE pentru suspendarea sancțiunilor impuse Israelului
Uniunea Europeană a fost criticată pentru suspendarea sancțiunilor împotriva guvernului israelian ca răspuns la eforturile de mediere ale lui Donald Trump în Orientul Mijlociu, în contextul unei încetări fragile a focului. După întâlnirea miniștrilor de externe ai UE, Kaja Kallas, șeful politicii externe a UE, a anunțat o pauză în eforturile de suspendare a comerțului preferențial cu Israelul și a sancțiunilor împotriva persoanelor responsabile pentru intensificarea conflictului de ambele părți.
Contextul deciziei
Kallas a explicat că situația s-a schimbat de la propunerea măsurilor din luna precedentă, menționând “viziuni divergente” și subliniind că miniștrii au convenit să nu înainteze cu măsurile, dar nu le elimină complet. Critici ai acestei decizii, precum Sven Kühn von Burgsdorff, fost reprezentant al UE în teritoriile palestiniene, au afirmat că Kallas a pierdut din vedere responsabilitatea legală. El a subliniat că sancțiunile nu sunt doar măsuri de constrângere, ci sunt parte din instrumentele pe care UE le are pentru a reacționa la încălcările dreptului internațional.
Încălcările drepturilor omului
În iunie, UE a concluzionat că Israel a încălcat obligațiile de drepturile omului în cadrul acordului de asociere, care reglementează comerțul și cooperarea dintre cele două părți. Avocații afirmă că UE are obligația de a asigura conformitatea politicilor cu o opinie non-legislativă a Curții Internaționale de Justiție din 2024, care cere Israelului să pună capăt ocupației teritoriilor palestiniene cât mai curând posibil.
Apeluri pentru acțiuni ferme
Burgsdorff a co-organizat o declarație semnată de 414 foști diplomați și oficiali, solicitând o acțiune fermă din partea UE împotriva “spoilereilor și extremiștilor de ambele părți” ale conflictului. De asemenea, Nathalie Tocci, fost consilier pentru înalți reprezentanți ai politicii externe ale UE, a avertizat că abandonarea sancțiunilor ar fi cea mai proastă posibilitate pentru blocul european, subliniind necesitatea de a menține presiunea în acest moment critic.
Divizări în cadrul UE
În cadrul UE, liderii sunt profund divizați în privința conflictului Israel-Gaza, existând susținători vocali ai Palestinei, cum ar fi Spania și Irlanda, și susținători fervenți ai guvernului naționalist israelian, precum Ungaria și Republica Cehă. Protestele masive din multe state membre ale UE, generate de numărul mare de victime și suferința din Gaza, au condus la propuneri din partea Comisiei Europene pentru suspendarea comerțului preferențial și impunerea de sancțiuni.
Rolul UE în reconstrucția Gaza
Oficialii UE consideră că blocul ar trebui să fie reprezentat în planul de pace al lui Trump, având în vedere contribuția sa probabilă la reconstrucția Gaza. De asemenea, se dorește implicarea statelor din Golf în finanțarea costurilor estimate de 70 de miliarde de dolari pentru reconstrucția post-conflict. Deși UE a salutat planul lui Trump, un document scurs sugerează că rolul Autorității Palestiniene și soluția cu două state ar putea fi “elaborate suplimentar”.
Responsabilitatea internațională
Burgsdorff a subliniat importanța ca UE să fie un actor diplomatic activ pentru a umple “lacunele” din planul lui Trump și pentru a aborda problemele legate de așezările din Cisiordania. El a propus un mandat robust al ONU pentru a permite partenerilor internaționali să asigure securitatea în Gaza, cu Egiptul așteptat să conducă forța internațională de stabilizare.
Concluzie
Criticile adresate UE pentru decizia de suspendare a sancțiunilor subliniază tensiunile interne și provocările externe cu care se confruntă blocul în contextul conflictului Israel-Palestina. Aceste decizii ar putea influența semnificativ dinamica diplomatică și relațiile internaționale în regiune.
