Reacția Franței față de moda ultra-rapidă a Shein
Cu câteva ore înainte ca Shein să deschidă un pop-up în Dijon, pe zidurile exterioare au fost găsite graffiti cu mesajele „Shein kills” și „exploatare, muncă forțată, sclavie, poluare”. Cu toate acestea, reacția puternică împotriva outlet-urilor temporare ale brandului chinez de fast fashion din Franța nu a împiedicat deschiderea primelor sale magazine fizice permanente în această țară. Shein a anunțat recent planuri de deschidere a magazinelor în Galeries Lafayette din cinci orașe și în magazinul BHV din Paris.
Yann Rivoallan, șeful Federației Franceze a Retailerilor de Îmbrăcăminte pentru Femei, a declarat: „În fața primăriei din Paris, se creează noul megastore Shein, care – după ce a distrus zeci de branduri franceze – își propune să inunde și mai mult piața noastră cu produse de unică folosință.” Sophie Abriat, reporter de modă pentru revista M a cotidianului Le Monde, a subliniat că modelul ultra-rapid este un paroxism al obsolescenței și se construiește pe baza efemerității și marketingului agresiv. De asemenea, a menționat că aversiunea Franței față de acest trend este mai profundă, având rădăcini în tradiția culturală franceză de păstrare a obiectelor și a „savoir-faire”-ului, Shein având un stigmat moral.
Impactul Shein asupra pieței din Franța
În ciuda antipatiei manifeste și a unei petiții Change.org care a strâns peste 270.000 de semnături pentru interzicerea Shein în Franța, brandul a continuat să crească în popularitate în ultimii cinci ani. Modelul său, bazat pe livrarea directă de haine ieftine din fabricile chinezești, a generat un profit net de 1 miliard de dolari anul trecut, transformându-l într-un simbol al „ultra-fast fashion” și într-una dintre cele mai profitabile companii din China. Acest succes a fost obținut în ciuda criticilor privind impactul său asupra mediului și a practicilor de muncă, inclusiv acuzații de muncă forțată pe care compania le-a negat, și cazuri de muncă infantilă care au dus la rezilierea contractelor cu furnizorii.
Shein se distinge prin viteza și volumul incredibil cu care poate produce designuri, având 7.200 de articole noi listate pe site în fiecare zi. Între sfârșitul anului 2022 și sfârșitul anului 2023, compania a introdus 1,5 milioane de produse pe piața din SUA, de aproximativ 37 de ori mai mult decât Zara și de 65 de ori mai mult decât H&M.
Legislația franceză și distincția între fast fashion
În perioada deschiderii pop-up-ului din Dijon, Senatul francez a aprobat o legislație menită să reducă moda ultra-rapidă, în special platforme precum Shein și rivalul său ultra-low-cost Temu. Proiectul de lege propune o serie de măsuri, de la eco-impozite la interzicerea publicității, restricții asupra colaborărilor cu influenceri, dezvăluirea obligatorie a practicilor de producție și redirecționarea veniturilor impozitate către producătorii sustenabili francezi. Deși legea a fost apreciată ca un pas în direcția corectă, a stârnit controverse pentru distincția între „fast fashion clasic” (Zara și H&M) și „ultra-fast fashion”, prima categorie beneficiind de constrângeri mai puțin severe.
Istoricul modei rapide în Franța
Franța are o istorie proprie a modei rapide, care își are rădăcinile în Sentier, districtul istoric al îmbrăcămintei din Paris. De-a lungul anilor ’70 și ’80, acest cartier a dezvoltat un model bazat pe întoarcerea rapidă a produselor, cantități mici și circuite scurte de aprovizionare. Aceasta a dus la ascensiunea unor branduri locale precum Naf Naf, Kookaï și Jennyfer, care au prosperat înainte de a externaliza producția și de a dispărea sau a se repoziționa. În ultimele decenii, sistemul Sentier a fost depășit de branduri internaționale precum H&M și Zara.
Atracția și controversa Shein
Atragerea adolescenților de către Shein și modelul său online reprezintă o schimbare culturală pentru cumpărătorii mai în vârstă. Influenceri precum Camille Charrière au subliniat că francezii preferă să facă cumpărături în magazine, alături de prieteni și familie, și nu adoptă schimbări radicale de outfituri. O parte din atracția ultra-fast fashion-ului este inclusivitatea sa în ceea ce privește dimensiunile, un segment aproape inexistent în Franța, în special printre brandurile de gamă medie și superioară.
Shein a profitat de această tensiune, promovând sloganuri precum „Moda este un drept, nu un privilegiu”. Christophe Castaner, fost ministru al interiorului și actual șef al comunicării Shein în Franța, a acuzat legiuitorii că sancționează cumpărătorii cu venituri mici, numind măsura „o TVA pe produsele celor mai săraci”.
Concluzie
Legislația și reglementările pot reprezenta un prim pas, dar problema de bază a supra-producției rămâne nerezolvată. Este crucial ca industria să fie remodelată în jurul durabilității și reparării hainelor care pot fi transmise din generație în generație, un aspect odată central pentru abordarea franceză. Impactul Shein asupra consumului și modei în Franța subliniază tensiunea dintre accesibilitate și responsabilitate ecologică.
